Muzeul de arheologie - un “tărîm necunoscut” pentru studenţii USM-ului

Înainte de a intra în auditoriul 535 credeam ca este o sală obişnuită de curs -  m-am covins apoi de contrariul. Intru în sală şi prima care mă întimpină este o linişte profundă, ce te face să îţi doreşti să ramîi un timp aici, pentru a medita şi pentru a admira peisajul sălii total diferit de ceea ce vazusem eu pînă acum. Observ la capătul auditoriului un singur student. Tre’ să fi ramas ca să scrie vre-un conspect, imi spun eu. Mă voi apropia mai tîrziu de el. Voi exploara mai întîi această nebişnuită sală şi necunoscută pînă acum de mine, şi sunt sigură , de majoritatea studenţilor din Universitatea de Stat.

     Într-un spaţiu de aproximativ 70 m², gaseşti aici un interior plăcut, care pe lîngă scaunele şi băncile unei săli obişnuite de curs, are şi un mobilier asamblat în formă de vitrine, iar pe vitrine sunt expuse piese de muzeu. Majoritatea pieselor sunt modelate din ceramică şi sunt diferite ca formă, dimensiuni şi decor. Pe lîngă acestea , am posibilitatea să analizez şi stranietatea unor piese din os, bronz, aramă sau fier.  De la arme la piese de podoabă, aici gaseşti unelte de munca şi obiecte de cult una mai frumoasă şi mai neobişnuită ca alta.

    Încep o convorbire cu studentul( Mihai Gheorghiţă )pe care l-am observat încă de la început, acesta îmi marturiseşte că este fascinat de lumea arheologiei şi aşa cum aici sunt expuse mai multe piese arheologice, el de fapt stă şi le analizează sau studiază de mai multe ori în această sală. Aflu de la Mihai că auditoriul are şi predestinatie didactică, conţine aproximativ 30 de locuri şi este predestinat nemijlocit disciplinelor legate de specializarea în arheologie, astfel studenţii au posibilitatea să studieze pe viu cultura popoarelor care au locuit pe teritoriul ţării noastre din cele mai vechi timpuri.

    Despre istoria acestui muzeu am decis să aflu de la şeful catedrei de arheologie , cu siguranţă cunoaşte mult mai multe lucruri despre muzeu decît oricare altă persoană; aşa şi a fost : muzeul a fost creat la insistenţa acestuia. Ion Niculiţă îmi marturiseşte că muzeul a fost creat la facultatea de istorie în anul 1970 iar în prezent conţine 1500 de piese arheologice  amplasate în 18 vitrine. Majoritatea materialelor aflate în fondul muzeului au fost recuperate în timpul cercetărilor arheologice ale colectivului de profesori ai catedrei de arheologie şi istorie antică,   Ion Niculiţă menţionează că şi studenţii au contribuit la completarea muzeului  cu piese arheologice, aceştia le gasesc în diverse locuri din republică cum ar fi Hansca, Suruceni, Butuceni, Saharna.

     Îl intreb cît de des vin vizitatorii în acest mic dar minunat muzeu şi după expresia feţii constat că studenţii universităţii de stat nu sunt interesaţi de a-şi cunoaşte propria istorie, însă, dupa cum bine ştim, daca nu-ţi cunoşti istoria neamului-nu te cunoşti pe tine însuţi.

Doi istorici de la Universitatea de Stat din Moldova au lansat o carte

     Volumul  „Fără termen de prescripţie. Aspecte ale investigării crimelor comunismului în Europa” a fost lansat de istoricii Sergiu Musteaţă şi Igor Caşu. La elaborarea acestei cărţi au contribuit experţi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Lituania, Marea Britanie, România, Slovacia, SUA şi Republica Moldova. Cartea include  două compartimente: „Experienţa ţărilor ex-socialiste în studierea şi condamnarea regimului comunist” şi „Studierea regimului comunist în Moldova”.Volumul include un studiu critic asupra regimului comunist din Moldova, autorii însă au menţionat dificultatea obţinerii probelor din arhivele statului.

„Am conturat unele aspecte ale regimului din R. Moldova, dar multe lucruri rămân necunoscute .Trebuia să negociem cu fiecare instituţie în parte pentru a desecretiza arhivele, iar SIS venea cu argumentul că precum cea mai mare parte a arhivei a fost arsă de sovietici în 1990. Am ajuns la concluzia că regimul  comunist este o combinaţie originală între modernitate şi practici reprobabile ale regimurilor tirane din istoria umanităţii”. A declarat istoricul Igor Caşu.

  Sergiu Musteaţă a subliniat că societatea noastră  nu doreşte să cunoască atrocităţile dictaturii, din frica faţă de o istorie victimizantă : „Mentalitatea noastră este coruptă de valorile şi ideologia regimului totalitar comunist”.
  La premiera lansării volumului au fost prezenţi istorici din mai multe ţări, cum ar fi România, Estonia sau Germania, care de asemenea au subliniat problematica obţinerii documentelor arhivate de stat.

   “Este foarte important de ştiut că în arhive există birocraţi de nivel mediu-mic, dar care sunt foarte importanţi în agrenaj. Din cauza culturii secretomaniei în care traiesc, din cauza conservatorismului sau a naţionalismului pe care îl impărtăşesc, din cauza fricilor, din cauza comodităţii, restricţionează suplimentar accesul, chiar peste norma de sus.”A menţionat Adrian Cioflâncă, director de departament în Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului din România.

   Volumul lansat finalizează proiectul „Democraţie după totalitarism: lecţii învăţate în 20 de ani”, implementat de Asociaţia Naţională a Tinerilor Istorici din Republica Moldova.

USM a sarbatorit ziua juristului

   La 19 octombrie, comunitatea juriştilor din Republica Moldova printre care şi facultatea de drept a USM , şi-a celebrat sărbătoarea profesională – Ziua Juristului. Cu această ocazie, decanul Facultăţii de drept a USM, Gheorghe Avornic  a menţionat importanţa acestei zile, dar mai ales importanţa profesiei de jurist.

 “Trebuie să remarc faptul că instituirea sărbătorii profesionale Ziua Juristului, nu se datorează narcisismului exagerat vizavi de importanţa unei nobile profesii, ci este dictată de reflectarea mai profundă asupra imenselor responsabilităţi ce le revine oamenilor legii într-o lume a provocărilor.” A declarat Gheorghe Avornic.

  Studenţii facultăţii de drept au celebrat şi ei ziua juristului într-un mod deja obişnuit, la o bere sau la un suc cu întreaga grupă, unii au sărbatorit chiar în timpul orelor. Maria Şveţ este anul 3 la facultatea de drept a USM, ea a sărbatorit ziua juristului impreună cu grupa în timpul orei a doua.

 “ Suntem deja anul 3, şi obişnuim să mergem în această zi la cafeneaua care se află vizavi de universitate, azi am decis să sărbatorim în timpul orelor, deoarece de  dimineaţă  la facultate era o atmosferă de sarbatoare şi nu mai aveam chef de ore”.   

 Sărbătoarea profesională “Ziua Juristului” a fost instituită la data de 11 octombrie 2000, prin decretul preşedintelui Republicii Moldova Nr.1692 .

La virsta de 65 de ani USM a primit in dar un concert de zile mari si Ordinul Republicii

    Sute de oameni au venit sambata la Opera Nationala pentru a sarbatori 65 de ani de la fondarea Universitatii de Stat din Moldova. Cu aceasta ocazie, pentru prima dată în istorie, Ordinul Republicii a fost conferit unei universităţi. Distincţia a fost acordată Universităţii de Stat de presedintele interimar, Marian Lupu , pentru „merite deosebite în dezvoltarea învățământului universitar şi în promovarea reformelor în domeniu, pentru contribuţie substanţială la pregătirea specialiştilor de înaltă calificare şi a tinerilor savanţi şi pentru activitate metodico-ştiinţifică prodigioasă”.

“Universitatea de Stat este faima noastra, este mandria tarii, este institutia care forjeaza inteligenta”, a mentionat Marian Lupu in discursul lui de felicitare pentru USM.

    La concert a venit si liberalul Mihai Ghimpu, care fiind absolvent al Universitatii de Stat, si-a exprimat nemultumirea fata de salariile mici ale fostilor profesori.

 “Sa predai o viata… Sa te bucuri cind ii vezi pe unul sau pe altul din fostii tai studenti ministru, deputat,  prim-minstru sau   presedinte si sa ajungi la batrinete sa n-ai un salariu pe care-l meriti, e tare dureros.”

    Profesorii la rindul lor, nu s-au plins de salariile mici de aceasta data, ei au preferat sa vorbeasca despre succesele universitatii si despre oamenii buni care predau sau invata acolo.

“Trebuie sa le exprimam recunostinta profesorilor nostri la cei 65 de ani parcursi ai USM. Și noi la rându-ne vom lăsa amintiri demne de traditiile universitare.Cu ocazia aniversării a 65-a a USM, va doresc virtute şi dărzenie în realizarea tuturor aspiraţiilor”, spune Tudor Popovici, doctor, conferentiar.

   Tudor Dumbraveanu, profesor la USM descrie universitatea de azi ca fiind tinara si frumoasa cu studenti care vor sa patrunda in lumea stiintei si profesori entuziasmati .

    In sala au fost prezenti studenti ai universitatii de stat, care si-au exprimat mandria de a invata in aceasta institutie.

“Aduc sincere felicitări Universităţii de Stat din Moldova cu ocazia celei de-a 65-a aniversări de la fondare. Imi exprim gratitudinea şi veneraţia pentru munca şi perseverenţa depusă în creşterea generaţiilor de specialişti şi sunt încrezut în continuitatea verticalităţii şi vivacităţii activității acestei instituţii de învăţământ.” Declara Grigore Onofrei, student la USM.

Maria Svet studiaza dreptul la USM de 3 ani, ea spune ca este multumita de cunostintele acumulate la aceasta universitate.

“Sunt foarte bucuroasa si mandra in acelasi timp ca am ales anume Universitatea de Stat, aici am parte de experiente placute si de profesori care sunt pe potriva asteptarilor mele. Sunt sigura ca diploma de la USM este cea mai apreciata. La multi ani USM! “

USM este cunoscută în arealul învăţământului universitar internaţional şi este integrată într-o puternică reţea de colaborare internaţională: cca 110 de acorduri de colaborare bilaterală cu instituţii de învăţământ superior din 28 de ţări.

Cu ocazia aniversarii a 65 de ani de la fondare , Universitatea a obţinut şi un Ordin al prieteniei, oferit de conducerea Republicii Socialiste Vietnam in timpul concertului desfasurat la Opera Nationala.

Concertul organizat in cinstea USM, a durat pina la ora   la el au participat mai multi artisti ai estradei nationale.

Universitatea de Stat a fost fondată la 1 octombrie 1946. Pe parcursul a 65 de ani de activitate, în această instituţie au studiat peste 100 de mii de tineri. 

Muzeul de istorie a capitalei a fost redeschis

Muzeul de Istorie  şi-a deschis uşile dupa 6 ani de pauză ,cu prilejul aniversării a 575-a a capitalei, În cadrul festivităţii de deschidere a fost prezent primarul capitalei, Dorin Chirtoacă.

"După o istorie zbuciumată de 119 ani, Muzeul oraşului Chişinău îşi redeschide uşile. El are un rol simbolic şi merită să cunoască toată lumea că anume aici a început aprovizionarea cu apă a capitalei”, a menţionat Dorin Chirtoacă.

Muzeul a fost redeschis cu o expoziţie temporară cu documente şi fotografii ce vizează istoria castelului de apă. De asemenea, aici vizitatorii se vor putea bucura de o privelişte minunată ce poate fi admirată de la balconul castelului.

  Directoarea muzeului Irina Bârcă, a afirmat că are destule exponate şi că urmează a fi amplasate în cele patru săli expoziţionale, dar că pentru asta muzeul ar trebui închis încă două luni şi jumătate. Pe de altă parte, primarul Dorin Chirtoacă a anunţat că muzeul va fi în permanenţă deschis pentru vizitatori şi că nu se pune în discuţie ca acesta să fie din nou închis.Astfel, s-a mers pe o altă formulă - de a deschide turnul de apă, de a amplasa ceea ce este şi de a acumula exponate noi pe parcurs.

 Muzeul de istorie este amplasat lîngă Universitatea de Stat din Moldova, astfel, edilul capitalei a semnat un acord de colaborare cu Universitatea de Stat, prin care studenţii Facultăţii de Istorie vor putea avea acces în muzeu şi studia aici istoria Chişinăului.

“ S-a deschis fondul de carte Valeriu Mutruc”

    La catedra de istorie a românilor a avut loc, vineri, 16 septembrie, deschiderea fondului de carte Valeriu Mutruc, absolvent al facultăţii de istorie,USM, distins militant al mişcării de eliberare naţională din republică. Donaţia a fost facută de soţia regretatului Valeriu Mutruc care a coordonat acţiunea cu şeful catedrei de istorie, Ion Eremia.

“Cărtile pe care le-am primit sunt din biblioteca personală a lui Valeriu Mutruc, ele cuprind diferite domenii şi diferite perioade. În total sunt 164 de cărţi printre care  unele ediţii rare şi cîteva documente din sec.19. Cărtile au fost aduse din Germania încă din primavara acestui an, de catre Angela Mutruc, noi însă am decis sa facem deschiderea fondului odata cu începerea noului an de învaţămînt”,a menţionat şeful catedrei Istoria Românilor, Ion Eremia.

Cărţile vor fi distribuite în biblioteca universităţii, astfel toţi studenţii vor avea acces la ele.

“ Am auzit că Valeriu Mutruc a fost liderul ligii studenţilor şi s-a implicat în mişcarea studenţească naţională şi anticomunistă din Republica Moldova, cu siguranţă citea cărti bune,” a spus Petrea Tătaru, student la facultatea de istorie.

Soţia lui Valeriu Mutruc nu a fost prezentă la deschiderea fondului de carte, fiind plecată în Germania.